Negare vs Traire

Pe cat de repede traim, pe atat de repede citim printre randuri, ne informam si avem grija de noi. Etichetam negativ orice ne aduce la granita dintre confort si disconfort, cunoastere si necunoastere de sine sau de altii.

In situatiile in care simtim teama, furie, tristete, dezgust, manie, rusine, anxietate, posibil sa gandim ca suntem inadecvati si ca ceva nu e bine. Mai bine sa negam si sa asezam un zambet larg care sa contrazica interiorul nostru.

Cum ar fi sa vedem si partea de resurse a emotiilor negative? Cum ar fi viata noastra fara frica? Frica este o emotie de supravietuire si doar cand devine generalizata, functia ei protectiva este impiedicata. La fel si rusinea. Emotie tot pentru supravietuire fiind folositoare pentru pastrarea comportamentelor in normele culturale. Si rusinea, frica, furia, mania, tristetea, dezgustul, oricare dintre emotii care devin generalizate isi pierd functia ajutatoare, protectiva.

Ne-am devenit noi insine inamici, cautam sa anihilam orice simtim, traim si ne aduce in contact cu corpul nostru.

Incordarea musculara ne este, de asemenea, inamic si anulam faptul ca in spatele acesteia se afla contractia* musculara care ne ajuta la mentinerea noastra pe verticala, ne ajuta la miscarile zilnice, la dezvoltarea tonusului muscular.

*Este modalitatea de generare a fortei necesare diferitelor activitati si e rezultatul impulsurilor nervoase care actioneaza asupra muschilor.

Daca privim contractia* doar dintr-o perspectiva, pierdem sensul protectiv, sensul cu adevarat care conteaza. Cum ar fi viata noastra fara incordarea musculara? Am putea sa stam in picioare, sa ne miscam, sa ne imbracam, hranim, sa practicam vreun sport?

Desigur, cand nivelul de incordare devine cronic, actionam prin masaj, miscare, inot, tratamente.

Cum ar fi sa privim viata cu ingaduinta, avand curiozitate, sa exploram, sa fim conectati cu corpul nostru, cu emotiile, senzatiile?

Ar fi un pas important spre noi, ar inseamna grija fata de noi.